O poveste super-horrorshow sau talkafteala lui Ludovico

A clockwork orangePentru publicul neinițiat, titlul acestui articol  pare a fi o beție de cuvinte, ceea ce este, de fapt, dacă ne uităm atent la ingredientele ce fac parte din bătrânul moloko (laptele) din Korova Milk bar. Gășkarii Pete, George și bătrânul Dim, un dobitoc tipic, cu multă forță fizică și prea puțină minte, fac parte din gașca lui Alex, un anti-erou complex ce-și deapănă viața în paginile romanului controversat ”Portocala mecanică”. Apărut în 1962, romanul este bazat pe o un eveniment din viața lui Anthony Burgess: soția acestuia, însărcinată fiind, este prinsă, violată și bătută groaznic de către o gașcă violentă de adolescenți, iar în urma acestui incident pierde copilul și după moare, lucru ce l-a devastat pe autor. În 1971, romanul este ecranizat, regizor fiind Stanley Kubrick, iar rolul principal fiind atribuit lui Malcolm McDowell.

Scrisă doar în trei săptămâni, după spusele lui A. Burgess, ”Portocala mecanică” va fi inclusă, ceva mai târziu, în topul celor mai controversate opere ale literaturii. Astfel, pe parcursul romanului, delicventul minor Alex, prezentându-se drept ”umilul vostru povestitor”, va aduce la cunoștință cititorului arta unui viol în grup, în casă la doamnă, sub privirile soțului, molestarea ”puiancelor” tinere, de doar 10 ani, cât și mituirea ”puiancelor” bătrâne, prin intermediul băuturii. La fel, brișca și cizmele grele ale găștii vor aduce în fața ochilor bătrâni prinși pe stradă pe înserate, bătuți și jefuiți, cât și uciderea unei femei în vârstă, înconjurată de pisici. Toate acestea, descrise cu amănunte și cu foarte multă plăcere de către Alex, un adolescent însetat de violență și îndrăgostit frenetic de muzica clasică, Beethoven fiind ridicat la rang de zeu.

Totul se schimbă însă când intervine o dispută între Alex și Dim: în timpul asaltului asupra babei cu pisicile, liderul este trădat și dat pe mâna poliției. De aici, Alex va simți pe propria piele greutatea trădării, a lașității oamenilor, va trece prin regulile nescrise ale închisorii, păstrând totuși dragostea pentru violență intactă, hrănind-o cu noi victime, până cănd nu intră în vizorul unor indivizi ce lucrează pentru Guvern, aceștia folosindu-l drept cobai într-un experiment devastator.

Cine este Alex după două săptămâni de participare în experiementul ”Tehnica lui Ludovico”? Un nimeni, speriat de muzică, oameni, sentimente și dresat ca un animal ce și-a pierdut capacitatea de a alege. La 18 ani, un delicvent deja major, abia ieșit din adolescență, chinuit de un experiment groaznic, Alex se lovește de zidul realității, văzând cum lumea de afară s-a schimbat prea mult: dușmanii de ieri devin oameni importanți, văzuți cu ochi buni de societate, oamenii apropiați renunță la el, iar tot ce iubea mai mult – muzica – devine un chin infernal. În lumea de afară, Alex ajunge să încerce, nu doar vizual, toată violența aplicată în trecut, resimțită pe propria piele. Trecând prin viețile unor oameni ce au făcut parte cândva din lista victimelor anonime, tânărul caută scăparea în moarte, ceea ce nu-i reușește. Într-un târziu, viața îi oferă o nouă șansă: revenirea la principiile din adolescență.

Micuțul Alex

Finalul se vrea sumbru, încheindu-se cu un fel de rămas-bun din partea lui Alex, tot el fiind și naratorul, dar un lucru rămâne cert: focul violenței recapătă dimensiunile inițiale în sufletul lui. Ludvig van Beethoven se instaurează din nou în mintea lui Alex; tehnica lui Ludovico dă greș.

Înspirat dintr-un eveniment tragic, cât și din viața societății din acele timpuri, romanul captează atenția cititorului nu doar prin imagini vizuale dure, ci și printr-un limbaj greu de descifrat publicului neinițiat. Autorul inventează un argou ce aparține adolescenților din acea perioadă, denumit ”nadsat”, fiind format din hibridizrea unor cuvinte engleze cu cele rusești. Pentru mine, a fost o lectură destul de ușoară, dar pentru cei ce nu știu rusa, se merită consultat dicționarul autorului.

Astfel, ”Portocala mecanică” rămâne a fi o carte dură, reală, în care violența și răutatea nu dispar sub nicio formă din societate, chiar dacă se încearcă disperat, prin forme nu mai puțin criminale, înlăturarea acesteia. În final, povestea super-horrorshow devine o carte sumbră, plină de perfidie umană și degradare a spiritului rațional.

Anunțuri

About Elena Druță

Sunt studentă la facultatea de medicină veterinară din cadrul USAMV Iași. Textele de pe acest blog se află sub protecția legii drepturilor de autor. Vezi toate articolele lui Elena Druță

One response to “O poveste super-horrorshow sau talkafteala lui Ludovico

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: