Drumuri prin viață

october_by_kozaybiica-d5izneu… Și bătea vântul, lumina abia își ițea razele printre norii plumburii dintr-un mai plin de ploi; și atunci mi-am zis, va fi bine, căci mâine au promis să fie soare…

Astăzi am vorbit cu un om ce mi-a provocat durere ceva timp în urmă. M-a sunat, avea o voce calmă, atât de cunoscută și, totodată, atât de străină, prin dulceața aceea  neînțeleasă, parcă falsă, și parcă autentică. Mi-a spus că-i pare rău, că, de fapt, ceea ce a făcut a fost o lecție, o demonstrație a realității. Vorbea încontinuu, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, iar eu ascultam, înghițind noduri, răspunzând cu ”bine” la orice întrebare adresată mie sau propriei voci. Mă întreb dacă o voi putea ierta vreodată; dacă voi putea trece vreodată peste acel eveniment și dacă persoana respectivă va mai rămâne la fel sau dacă percepția despre ea se va schimba în timp. Cu toate scuzele de rigoare și părerile de rău, nu pot uita scena. Nu pot uita și nu pot trece peste…

Viața ne rezervă mai multe drumuri. Unele înguste, umbrite, ascunse de lume într-o pădure în plină vară; altele, largi, cât un bulevard, pline de indivizi dubioși sau umbre șterse, mirosind a praf. Câteodată, ne regăsim pe un drum în nicăieri, cu o ceață deasă ce se întinde în față, iar în dreapta stă un cineva care ezită să plece înainte sau să rămână în urmă, sau poate să se oprească alături de noi. Un alt drum este acela pe care te regăsești de mai multe ori, parcă în același punct, și parcă în locuri diferite. Undeva mai vezi o cotitură, undeva poteca se bifurcă și nu știi dacă e bine să mergi în drapta, dacă te vei mai putea întoarce, dacă, dacă, o mulțime de dacă…

Și totuși, alegi drumul cel bun. Chiar dacă te abați, dai de o potecă ce te va duce la un alt drum, poate mai bun decât primul. Și poate că o cărare în pădure te va ajuta să înțelegi, în deplină singurătate, ce vrei de fapt. O șosea în noapte, alături de un cineva, te va face să înțelegi dacă într-adevăr mergeți în aceeași direcție, dacă te ține strâns de mână, dacă, la urma urmei, te privește și este acolo, prezent, oglindindu-și sufletul în ochii tăi. Un bulevard aglomerat îți va restabili liniștea interioară, căci doar înconjurat de oameni îți poți depista singurătatea ființei tale, așa pură și ”a ta” cum este ea de fapt.

Viața ne rezervă atâtea drumuri, care nu se intercalează niciodată și totuși, oricâte întorsături și schimbări de peisaj nu ar avea loc, vom ajunge la destinația potrivită…

Anunțuri

About Elena Druță

Sunt studentă la facultatea de medicină veterinară din cadrul USAMV Iași. Textele de pe acest blog se află sub protecția legii drepturilor de autor. Vezi toate articolele lui Elena Druță

One response to “Drumuri prin viață

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: