Poveşti de vară (I) – Urăşti verile în oraş

Iarăşi te joci cu umbra stelelor? iarăşi respiri şoaptele frunzelor în vânt? Iarăşi te înveleşti în mireasma nopţilor?…

E vară. E vară şi o urăşti. Încinsă, infernală şi sufocantă, exact cum nu-ţi place. Soare prăjit în ulei diavolesc şi un cer albastru spălăcit, culoare ce minte  a prospeţime. Verde prăfuit al copacilor de pe bulevard şi vapori de apă murdară pe trotuare. Te îneci în zăpuşeală, lumina îţi picură încet pe pleoape şi te adoarme. Te târăşti prin infernul oraşului de vară…

Ce n-ai da să pleci din capitala afurisită în provincie, acolo unde vara se transformă în vis? Acolo unde verdele ierbii te îmbată cu mirosuri de flori de câmp şi pământ proaspăt? Acolo unde liniştea învăluie apa străvezie a lacului din pădure?

Acolo, unde poţi vedea cerul nopţii muşcat de stele vii, nenumărate, căzând una după alta în altarul fântânii şi presărând cu pulbere argintie pervazul şi draperiile…

Cred că plec în weekendul acesta. Mi-e dor de o vară adevărată.

Anunțuri

About Elena Druță

Sunt studentă la facultatea de medicină veterinară din cadrul USAMV Iași. Textele de pe acest blog se află sub protecția legii drepturilor de autor. Vezi toate articolele lui Elena Druță

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: